Free Essay

Referat Filosofie

In: Philosophy and Psychology

Submitted By ioanams
Words 7904
Pages 32
ÎNDRUMĂRI PENTRU REDACTAREA UNUI REFERAT LA FILOSOFIE Jim Pryor1 New York University http://www.mit.edu/~yablo/writing.html

Referatele la filosofie sunt diferite de referatele solicitate la alte cursuri. Multe dintre strategiile descrise mai jos vă vor folosi și atunci când veți redacta referate pentru alte cursuri, dar să nu presupuneți în mod automat că toate aceste strategii vă vor folosi în acest sens. De asemenea, nu trebuie să presupuneți că orice îndrumare de redactare a unui referat pe care vi-o vor da alți profesori este importantă atunci când redactați un referat la filosofie. Unele dintre aceste îndrumări sunt în mod obișnuit încălcate în buna proză filosofică.

Conținut • • Ce se face într-un referat la filosofie? Trei etape ale redactării o Etape preliminare o Redactați un bruion de referat o Rescrieți și continuați să rescrieți Unele chestiuni minore Cum veți fi evaluați

• •

Ce se face într-un referat la filosofie? 1. Un referat la filosofie constă dintr-o apărare întemeiată a unei pretenții. Referatul trebuie să ofere un argument. Referatul nu poate să constea din simpla relatare a opiniilor voastre și nici din simpla relatare a opiniilor filosofilor despre care ați citit. Trebuie să apărați pretențiile pe care le emiteți. Trebuie să oferiți temeiuri pentru a fi crezute aceste pretenții. Ca atare, nu puteți spune doar: Punctul meu de vedere este că P. Trebuie să spuneți ceva de genul: Punctul meu de vedere este că P. Cred aceasta, deoarece …
1

Mulțumesc și pe această cale profesorului Jim Prior pentru generozitatea cu care și-a dat acordul pentru traducerea și distribuirea acestei excelente lucrări studenților mei. Notele de subsol îmi aparțin.

sau: Apreciez că următoarele considerații furnizează un argument convingător pentru P: … Similar, nu spuneți doar: Descartes spune că Q. În loc de așa ceva, spuneți ceva de genul: Descartes spune că Q. Totuși, următorul experiment mental arată că nu este adevărat Q: … Există o mulțime de lucruri pe care un referat la filosofie poate urmări să le realizeze. În mod obișnuit, se începe prin a expune un argument sau o teză spre considerare. Apoi se continuă prin una sau două dintre următoarele: o Se critică acel argument sau se arată că anumite argumente pentru teză nu sunt bune o Se apără argumentul sau teza împotriva criticilor altora o Se oferă temeiuri pentru a crede teza o Se oferă contraexemple la teză o Se pun în contrast punctele tari și punctele slabe a două concepții opuse cu privire la teză o Se dau exemple care ajută la explicarea tezei sau care ajută la a face teza mai plauzibilă o Se argumentează că anumiți filosofi sunt în acord cu teza prin alte concepții ale lor, chiar dacă nu au susținut vreodată teza în mod explicit o Se discută ce consecințe ar avea teza, dacă ar fi adevărată o Se revizuiește teza în lumina unor obiecții Oricare dintre acestei scopuri vi le-ați stabilit, trebuie să prezentați în mod explicit temeiuri pentru pretențiile pe care le susțineți. Studenții au adesea sentimentul că, întrucât lor le este clar că o pretenție este adevărată, nu mai este nevoie de multă argumentare. Este însă foarte ușor să supraestimezi tăria propriei tale poziții. La urma urmelor, ai acceptat-o deja. Trebuie să-ți asumi că auditoriul tău nu ți-a acceptat deja poziția și trebuie să tratezi referatul tău ca o încercare de a convinge o astfel de audiență. Așadar, nu porniți de la supoziții pe care cu siguranță oponenții voștri le vor respinge. Dacă e să aveți o șansă de a convinge niște oameni, trebuie să porniți de la supoziții asupra cărora cu toții sunteți de acord.

2

2. Un bun referat la filosofie este modest și realizează un obiectiv mic, dar îl realizează clar și direct și oferă temeiuri bune în favoarea lui. Oamenii încearcă foarte des să realizeze prea mult într-un referat la filosofie. Rezultatul obișnuit al unei astfel de încercări este un referat care este greu de citit și abundă în pretenții insuficient apărate și slab explicate. Așa că nu fiți super-ambițioși. Nu încercați să stabiliți vreo concluzie care să răstoarne Pământul în cele 5-6 pagini ale referatului vostru. Făcută așa cum trebuie, filosofia avansează cu pași mici. 3. Originalitate Scopul pentru care vi se cer astfel de referate este acela ca voi să dovediți că ați înțeles materialul de studiu parcurs și că sunteți capabili să gândiți critic asupra acestui material. Pentru a dovedi acestea, trebuie ca referatul să dovedească o gândire independentă. Aceasta nu înseamnă că trebuie să veniți cu propria voastră teorie sau că trebuie să aduceți o contribuție complet originală la patrimoniul de gândire al umanității. Va fi destul timp pentru aceasta mai târziu. Un referat ideal va fi clar și direct (vezi mai jos), va fi corect atunci când va atribui puncte de vedere altor filosofi (vezi mai jos) și va conține răspunsuri critice întemeiate la materialul de studiu parcurs. Nu trebuie întotdeauna să desțelenească un teritoriu complet nou. Trebuie totuși să încercați să veniți cu propriile voastre argumente sau cu propriul vostru mod de a elabora sau de a critica sau de a apăra un argument sau altul din cele expuse în materialul de studiu. Nu va fi suficient doar să rezumați ceea ce au avut de spus alții.

Trei etape ale redactării 1. Etape preliminare Etapele preliminare ale redactării unui referat includ tot ceea ce faceți înainte de a vă așeza și a scrie primul vostru bruion de referat. Aceste etape preliminare vor implica redactarea, dar nu veți încerca deocamdată să redactați un referat complet. În schimb veți lua notițe de pe ceea ce citiți, veți creiona ideile voastre, veți încerca să explicați principalul argument pe care doriți să îl avansați și veți realiza o schiță a referatului. Discutați problemele cu alții După cum am spus mai sus, referatele voastre ar trebui să dovedească faptul că ați înțeles materialul de studiu. Unul dintre cele mai bune moduri de a controla cât de bine ați înțeles materialul este acela de a încerca să-l explicați cuiva care

3

nu este deja familiarizat cu acesta. De când predau filosofie, am constatat de multe ori că nu am putut explica adecvat un articol sau un argument despre care am crezut că l-am înțeles. Aceasta s-a întâmplat deoarece sarcina era mult mai problematică sau mai complicată decât credeam. Veți avea aceeași experiență. Ca atare, este bine să discutați problemele întâlnite în material cu colegii voștri, precum și cu prieteni care nu vă sunt colegi. Aceste discuții vă vor ajuta să înțelegeți mai bine problemele și vă va face să identificați chestiunile pe care încă nu le înțelegeți pe de-a întregul. Este chiar mai important și mai eficient să vorbiți unii cu alții despre ce doriți să argumentați în referatul vostru. În momentul în care v-ați clarificat ideile într-atât de bine încât să le puteți explica altora verbal, atunci sunteți gata să vă așezați și să începeți să realizați o schiță a referatului. Redactați o schiță a referatului Înainte de a începe să redactați vreun bruion de referat, trebuie să vă gândiții la următoarele întrebări: În ce ordine trebuie să explicați termenii și pozițiile pe care îi / le veți discuta? Unde anume trebuie să prezentați poziția sau argumentul oponentului vostru? Vreunul dintre rezultatele la care vreți să ajungeți presupune să fi discutat mai întâi vreun alt rezultat? Ș.a.m.d. Claritatea globală a referatului vostru depinde foarte mult de structura lui. De aceea este important să vă gândiți la toate aceste întrebări înainte de a începe să redactați. Recomand insistent să realizați o schiță a referatului vostru și a argumentelor pe care intenționați să le prezentați, înainte să începeți să redactați. Aceasta vă permite să vă organizați rezultatele pe care vreți să le obțineți în referat și să realizați felul în care aceste rezultate se vor potrivi unele cu celelalte. De asemenea, vă permite să vă asigurați că sunteți în poziția de a spune care este principalul vostru argument sau principala voastră critică, înainte de a vă așeza să redactați un bruion complet al referatului vostru. Atunci când studenții se blochează scriind, aceasta se întâmplă adesea pentru că nu au realizat exact ceea ce încercau să spună. Acordați schiței întreaga voastră atenție. Aceasta trebuie să fie destul de detaliată. (Pentru un referat de 5 pagini, o schiță corespunzătoare ar putea fi de o pagină întreagă sau chiar mai mult.) Consider că realizarea unei schițe reprezintă cel puțin 80% din munca de redactare a unui bun referat la filosofie. Dacă aveți o schiță bună, restul procesului de redactare va decurge mult mai ușor.

4

Începeți munca din timp Problemele filosofice și scrierile filosofice cer o reflecție atentă și extinsă. Nu așteptați până când ar mai fi două sau trei nopți înainte de a trebui să vă apucați de lucru. Aceasta ar fi foarte imprudent. A redacta un bun referat la filosofie necesită multă pregătire. Trebuie să vă lăsați un timp suficient pentru a gândi despre subiect și a redacta o schiță detaliată. Numai după aceea ar trebui să vă așezați și să redactați un bruion complet. Odată ce aveți un bruion complet, trebuie să-l lăsați la o parte pentru o zi sau două. Apoi trebuie să vă întoarceți la bruion și să-l rescrieți. De mai multe ori. Cel puțin de 3 sau 4 ori. Dacă puteți, arătați-l prietenilor voștri și vedeți ce reacții au. Înțeleg ei principalul vostru rezultat? Există părți ale bruionului care le sunt neclare sau le creează confuzii? Toate acestea iau timp. Ca atare, trebuie să începeți lucrul la referat deîndată ce temele de referat v-au fost atribuite.

2. Redactați un bruion de referat După ce v-ați gândit la argumentul pe care vreți să-l susțineți și ați redactat o schiță pentru referatul vostru, sunteți gata pentru a vă așeza și a realiza un bruion complet. Folosiți un discurs simplu Nu țintiți după eleganța literară. Folosiți un discurs direct și simplu. Faceți ca enunțurile și paragrafele voastre să fie scurte. Folosiți cuvinte familiare. Vă veți face de râs dacă veți folosi cuvinte sofisticate acolo unde cuvinte simple sunt de ajuns. Subiectele acestea sunt îndeajuns de profunde și de dificile fără să fie nevoie ca voi să le tulburați cu un limbaj pretențios sau prolix. Nu redactați folosind un discurs pe care nu l-ați folosi într-o conversație: dacă n-ați spune-o, n-o scrieți. Ați putea să credeți că, întrucât asistentul/tutorele vostru și cu mine cunoaștem deja multe despre subiectul abordat de voi, ați putea lăsa la o parte o mulțime de explicații de bază și ați putea scrie într-o manieră super-sofisticată, așa cum un expert vorbește cu un alt expert. Vă asigur că în acest fel veți face ca referatul vostru să fie de neînțeles. Dacă referatul vostru sună ca și cum ar fi scris pentru o audiență de gradul trei2, atunci probabil că ați atins nivelul potrivit de claritate.

2

Nivel de apreciere al exprimării în scris folosit în gimnaziile americane pentru a evalua capacitatea unui elev de a scrie o scrisoare unui membru al familiei în care să arate de ce acea persoană este importantă pentru el/ea.

5

În lecturile voastre de filosofie veți întâlni uneori filosofi ale căror scrieri sunt obscure și complicate. Oricine citește aceste scrieri le va aprecia ca fiind dificile și frustrante. Autorii în discuție sunt importanți din punct de vedere filosofic în pofida stilurilor lor de scriere, și nu din cauza acestor stiluri. Ca atare, nu încercați să imitați stilurile lor de scriere. Faceți evidentă structura referatului vostru Trebuie să faceți în așa fel încât structura referatului vostru să fie evidentă pentru cititor. Cititorul vostru nu trebuie să facă vreun efort deosebit ca să înțeleagă această structură. Faceți tot ce este posibil pentru asta. Cum puteți face asta? Mai întâi de toate, folosiți cuvinte de legătură precum: o o o o deoarece, întrucât, dat fiind acest argument astfel, prin urmare, așadar, rezultă că, în consecință cu toate acestea, totuși, dar în primul rând, pe de altă parte

Aceste cuvinte îl vor ajuta pe cititorul vostru să urmărească încotro se îndreaptă discursul vostru. Asigurați-vă că folosiți corect aceste cuvinte! Dacă spuneți: P. Astfel Q, atunci pretindeți că P este un bun temei pentru a accepta Q. Ar fi bine să aveți dreptate. Dacă nu, ne vom plânge. Nu aruncați un „astfel” sau un „prin urmare” doar pentru a face ca linia voastră de gândire să sune ca fiind mai bine argumentată decât este realmente. O altă modalitate prin care puteți face ca structura referatului vostru să fie evidentă este aceea de a-i comunica cititorului ceea ce ați făcut până la un moment dat și ce veți face în continuare. Puteți spune lucruri precum: o Voi începe prin a … o Înainte de a spune ce este în neregulă cu acest argument, doresc să … o Aceste pasaje sugerează că … o Voi apăra acum pretenția conform căreia … o Temeiuri suplimentare pentru această pretenție provin din … o De exemplu, … Acești indicatori fac realmente o mare diferență. Să considerăm următoarele două fragmente de posibil referat:

6

Tocmai am văzut că X susține că P. Voi prezenta acum două argumente conform cărora non-P. Primul argument este acela că … Cel de-al doilea argument conform căruia non-P este acela că … X ar putea răspunde acestor două argumente în mai multe moduri. De exemplu, el ar putea să spună că … Cu toate acestea, răspunsul lui eșuează, deoarece … Un alt mod în care X ar putea să răspundă argumentelor mele constă din a pretinde că … De asemenea, răspunsul său eșuează, deoarece … Așadar, am văzut că nici unul dintre răspunsurile lui X la argumentele mele conform cărora non-P nu reușește. Ca atare, ar trebui să respingem pretenția lui X conform căreia P. Voi argumenta în favoarea concepției conform căreia Q. Există trei temeiuri pentru a accepta Q. În primul rând … În al doilea rând … În al treilea rând … Cea mai puternică obiecție la adresa Q este aceea că … Totuși, această obiecție nu reușește, din următoarele motive: … Nu este ușor de văzut care este structura acestor referate? Trebuie să doriți să fie tot așa de ușor de văzut în cazul propriilor voastre referate. O ultimă remarcă: fă în așa fel încât să fie clar dacă expui propriul tău punct de vedere sau dacă expui punctele de vedere ale unor filosofi despre care discuți. Cititorul nu trebuie să aibă niciodată nici o îndoială despre autorul pretențiilor pe care le prezinți într-un paragraf sau altul. Nu poți să faci evidentă structura referatului tău dacă nu știi care este structura referatului tău sau dacă referatul tău nu are nici o structură. De aceea este atât de important să realizezi un bruion de referat. Fiți conciși, dar explicați-vă complet poziția Pentru a redacta un bun referat la filosofie, trebuie să fiți conciși, dar în același timp să vă explicați complet poziția. Aceste cereri par să ducă în direcții opuse. (Este ca și cum prima cerere spune „Nu vorbi prea mult”, iar ce-a de-a doua cerere spune „Vorbește mult”.) Cu toate acestea, dacă înțelegeți aceste cereri în mod corect, veți vedea cum este posibil să le îndepliniți pe amândouă. • Vă spunem să fiți conciși, deoarece nu vrem să divagați despre tot ceea ce știți despre un anumit subiect, încercând să arătați cât de învățați și de inteligenți sunteți. Fiecare temă de referat descrie o problemă specifică și trebuie să fiți siguri că tratați acea problemă particulară. Nimic din ceea ce nu se adresează direct acelei probleme nu trebuie să ajungă

7

în referatul vostru. Tăiați orice altceva. Este întotdeauna mai bine să vă concentrați pe una sau două chestiuni și să le dezvoltați în profunzime, decât să vă răspândiți în prea multe. Una sau două cărări bine cartografiate sunt mai bune decât o junglă impenetrabilă. Formulați problema centrală la care doriți să vă adresați la începutul referatului și țineți-o minte. Faceți să fie clar care este problema și de ce este o problemă. Asigurați-vă că tot ceea ce scrieți este relevant pentru acea problemă centrală. În plus, asigurați-vă că ați spus în referat felul în care este relevant ceea ce ați spus. Nu-l faceți pe cititorul vostru să ghicească. • Unul dintre lucrurile pe care le-am înțeles prin „să vă explicați complet poziția” este acela că, atunci când aveți un rezultat bun, nu-l expediați într-un singur enunț. Explicați rezultatul, dați un exemplu, faceți să fie clar felul în care acel rezultat ajută argumentului vostru. Dar „să vă explicați complet poziția” înseamnă și să fiți pe cât vă stă în putință de clari și de expliciți atunci când scrieți. Nu folosește la nimic să protestați, după ce vă vom evalua referatul, „Știu că am spus asta, dar ceea ce am vrut să spun de fapt a fost …”. Spuneți exact ceea ce vreți să spuneți întâi de toate. Veți fi evaluați în bună măsură după gradul în care ați reușit să faceți asta. Prefaceți-vă că cititorul referatului vostru nu a citit materialul de studiu pe care îl discutați și că nu a reflectat cine știe ce la subiect până acum. Desigur, asta nu este adevărat. Dar dacă redactați ca și cum ar fi adevărat, asta vă va determina să explicați orice termen tehnic pe care îl folosiți, să ilustrați distincții stranii sau obscure și să fiți pe cât se poate de expliciți atunci când rezumați ceea ce a spus un alt filosof.
Comentariu:

De fapt, în mod profitabil, puteți duce acest pas mai departe și să vă prefaceți că cititorul referatului vostru este leneș, prost și rău. El este leneș prin aceea că nu are chef să-și dea seama ce vor să spună enunțurile voastre complicate și prin aceea că nu are chef să-și dea seama ce sunt argumentele voastre, dacă asta nu este deja evident. El este prost, așa că trebuie să-i explicați tot ce vreți să-i spuneți în fragmente simple de dimensiuni reduse. Și mai este și rău, așa că nu vă va citi referatul într-o manieră caritabilă. (De exemplu, dacă ceva din ceea ce spuneți admite mai mult decât o interpretare, el va presupune că ați avut în vedere interpretarea cea mai puțin plauzibilă.) Dacă înțelegeți materialul despre care scrieți și dacă aveți ca țintă un astfel de cititor, probabil că veți lua nota maximă.

8

Folosiți multe exemple și definiții Este foarte important să folosiți exemple într-un referat la filosofie. Multe dintre pretențiile susținute de filosofi sunt foarte abstracte și greu de înțeles, iar exemplele sunt cel mai bun mijloc de a face mai clare aceste pretenții. Exemplele sunt de asemenea utile pentru a explica noțiunile care joacă un rol central în argumentul vostru. Trebuie să faceți în așa fel încât să fie întotdeauna clar felul în care înțelegeți aceste noțiuni, chiar dacă ele par familiare din discursul obișnuit. Așa cum sunt folosite în discursul obișnuit, aceste noțiuni pot să nu aibă un înțeles suficient de clar și precis. De exemplu, să presupunem că scrieți un referat despre avort și vreți să afirmați pretenția „Un fetus este o persoană”. Ce înțelegeți prin „persoană”? Răspunsul la această întrebare este hotărâtor pentru acceptarea premisei de către auditoriul vostru. De asemenea, răspunsul este hotărâtor pentru cât de convingător este restul argumentului vostru. În sine, următorul argument este inutil: Un fetus este o persoană. Este rău să ucizi o persoană. Prin urmare, este rău să ucizi un fetus. Acest argument este inutil, deoarece noi nu știm ce înțelege autorul atunci când numește un fetus „o persoană”. Într-una dintre interpretările termenului „persoană”, poate fi destul de evident că un fetus este o persoană, dar să fie discutabil dacă este întotdeauna rău să ucizi o persoană, în acel sens al termenului „persoană”. În alte interpretări, poate fi mult mai plauzibil că este întotdeauna rău să ucizi o persoană, dar să fie complet neclar dacă un fetus contează ca „persoană”. Autorul trebuie să fie explicit în privința felului în care folosește această noțiune. Într-un referat la filosofie puteți folosi cuvinte în moduri întrucâtva diferite față de modurile în care acele cuvinte sunt folosite în mod obișnuit. Trebuie doar să faceți în așa fel încât să fie clar că procedați în acest fel. De exemplu, unii filosofi folosesc cuvântul „persoană” pentru a se referi la orice ființă înzestrată cu capacitatea de a gândi și de a fi conștientă de sine. Luând cuvântul în acest sens, animale precum balenele și cimpanzeii ar putea conta foarte bine drept „persoane”. Acesta nu este totuși sensul în care noi folosim în mod obișnuit cuvântul „persoană”; în mod obișnuit, noi spunem că numai o ființă umană este o persoană. Cu toate acestea, putem folosi „persoană” în primul sens, dacă spuneți în mod explicit ce înțelegeți prin acest cuvânt. La fel stau lucrurile și cu alte cuvinte. Nu vă modificați vocabularul doar de dragul modificării Dacă numiți ceva „X” la începutul referatului vostru, numiți acel ceva „X” până la capăt. De exemplu, nu începeți prin a vorbi despre „concepția lui Platon despre persoană”, după care să treceți la a vorbi des-

9

pre „concepția lui Platon despre suflet”, după care să treceți la a vorbi despre „concepția lui Platon despre minte”. Dacă intenționați să vorbiți despre același lucru în toate cele trei cazuri, atunci numiți-l în același fel. În filosofie, o cât de ușoară schimbare a vocabularului semnalează de obicei că intenționezi să vorbești despre ceva nou. Folosiți cuvinte cu înțelesuri filosofice precise Filosofii dau înțelesuri tehnice precise multor cuvinte care sună obișnuit. Nu folosiți cuvinte pe care nu le înțelegeți pe deplin. Folosiți termeni filosofici tehnici doar atunci când aveți nevoie de ei. Nu trebuie să explicați termeni filosofici comuni, precum „argument valid” sau „adevăr necesar”, dar trebuie să explicați orice termen tehnic pe care îl folosiți și care se aplică la un subiect particular despre care discutați. De exemplu, dacă folosiți orice termen specializat, precum „dualism” sau „fizicalism” sau „behaviorism”, trebuie să explicați ce înseamnă. Chiar și filosofii profesioniști care scriu pentru alți filosofi profesioniști trebuie să explice vocabularul tehnic special pe care îl folosesc. Diferite persoane folosesc uneori acest vocabular special în moduri diferite, astfel că este important să vă asigurați că atât voi, cât și cititorii voștri dați acestor cuvinte aceleași înțelesuri. Prefaceți-vă că cititorii nu le-au auzit niciodată înainte. Prezentarea și evaluarea concepțiilor altora Dacă intenționați să discutați concepțiile Filosofului X, începeți prin a vă da seama care sunt argumentele sale sau supoziții sale centrale. Apoi întrebați-vă: Sunt argumentele lui X bune? Supozițiile sale sunt clar enunțate? Sunt ele plauzibile? Există puncte de plecare rezonabile pentru supozițiile lui X sau el ar fi trebuit să furnizeze unele argumente independente pentru acestea? Asigurați-vă că înțelegeți exact ce spune poziția pe care o criticați. Studenții pierd o mulțime de timp argumentând împotriva unor concepții care seamănă cu, dar în realitate sunt foarte diferite de concepțiile despre care ei presupun că le evaluează. Amintiți-vă, filosofia cere un nivel înalt de precizie. Nu vă este suficient doar să pricepeți ideea generală a poziției sau argumentului altuia. Trebuie s-o pricepeți întrutotul corect. (Din acest punct de vedere, filosofia seamănă mai mult cu o știință decât cu celelalte discipline umaniste.) Mult din munca în filosofie constă din a te asigura că ai priceput corect poziția oponentului tău. După cum am arătat mai sus, puteți să presupuneți că cititorul vostru este prost, dar nu-l tratați pe filosoful despre care discutați drept prost și nu tratați concepțiile despre care discutați drept inepte. Dacă ar fi fost așa, noi nu le-am

10

mai fi examinat. Dacă nu puteți vedea nimic din ce urmărește o anumită concepție, asta se întâmplă poate pentru că nu aveți experiență în a gândi și a argumenta despre acea concepție, astfel că nu ați înțeles deplin până acum de ce adepții acelei concepții sunt atrași de ea. Încercați mai mult să vă dați seama ce anume i-a motivat. Uneori, filosofii spun lucruri stranii, dar dacă punctul de vedere pe care voi îl atribuiți unui filosof pare a fi în mod evident excentric, atunci trebuie să vă gândiți mai profund dacă el spune realmente ceea ce voi credeți că spune. Folosiți-vă imaginația. Încercați să vă dați seama ce poziție rezonabilă ar fi putut avea acel filosof în minte și îndreptați-vă argumentele voastre împotriva acelei poziții. În referatul vostru trebuie să explicați întotdeauna ce anume spune o anumită poziție, înainte să o criticați. Dacă nu explicați ceea ce credeți voi că este concepția Filosofului X, cititorul vostru nu va putea aprecia dacă ceea ce voi criticați în privința concepției sale este o critică întemeiată sau este o critică bazată pur și simplu pe o înțelegere greșită sau pe o interpretare greșită a concepției lui X. Așadar, spuneți cititorului vostru ceea ce voi credeți că spune X. Cu toate acestea, nu încercați să relatați cititorului tot ceea ce știți despre concepția lui X. Trebuie să prezentați și propria voastră contribuție filosofică. Rezumați numai acele părți ale concepției lui X care sunt direct relevante pentru ceea ce aveți de gând să susțineți. Uneori trebuie să argumentați pentru interpretarea voastră a concepției lui X citând pasaje care sprijină interpretarea voastră. Este permis să discutați o concepție despre care considerați că un filosof ar fi putut să o aibă sau ar fi trebuit să o aibă, chiar dacă nu puteți găsi nici o dovadă directă a acelei concepții în textele acelui filosof. Când faceți aceasta, trebuie s-o spuneți în mod explicit. Spuneți ceva de genul: Filosoful X nu spune explicit că P, dar mi se pare că el presupune totuși că P, deoarece … Citate Atunci când un pasaj dintr-un text este cu deosebire util în sprijinirea interpretării voastre a concepțiilor unui filosof, poate fi de ajutor să citați direct pasajul. (Asigurați-vă că specificați unde poate fi găsit pasajul.) Oricum, citările directe trebuie să fie folosite cu moderație. Este rareori necesar să citați mai mult decât câteva enunțuri. Adesea este mai potrivit să parafrazați ce spune X, decât să-l citați direct. Atunci când parafrazați ceea ce spune altcineva, asigurați-vă că spuneți asta. (Și în acest caz, citați paginile la care vă referiți.)

11

Citatele nu trebuie să fie niciodată folosite ca un substitut pentru propriile voastre explicații. Și atunci când citați un autor, trebuie totuși să explicați ceea ce spune citatul cu propriile voastre cuvinte. Dacă pasajul citat conține un argument, reconstruiți argumentul în termeni mai direcți și mai expliciți. Dacă pasajul citat conține o pretenție sau o supoziție centrală, atunci indicați care este acea pretenție. Poate că doriți să dați unele exemple pentru a ilustra punctul de vedere al autorului. Dacă este necesar, poate că doriți să distingeți pretenția autorului de alte pretenții cu care ar putea fi confundată aceasta. Parafraze Uneori, atunci când studenții încearcă să explice concepția unui filosof, fac aceasta formulând parafraze foarte apropiate de cuvintele acelui filosof. Ei schimbă unele cuvinte, omit altele, dar în general se țin foarte aproape de textul original. De exemplu, David Hume (1711-1776) începe al său Tratat asupra Naturii Umane (1739) după cum urmează: Toate trăirile spiritului pot fi împărțite în două specii distincte, pe care le voi numi impresii și idei. Diferența ridicată între acestea constă din gradele lor diferite de intensitate și vivacitate cu care afectează mintea și își fac loc în gândirea sau conștiința noastră. Acele trăiri care își fac loc cu mai multă intensitate și vivacitate le putem numi impresii; și sub acest nume voi înțelege toate trăirile noastre mai vii, toate senzațiile, pornirile și emoțiile noastre, după cum se înfățișează ele prima dată sufletului. Prin idei, înțeleg imaginile mai șterse ale acestora în gândire și raționament. Iată un exemplu de cum nu ați dori să parafrazați textul de mai sus: Hume spune că toate trăirile spiritului pot fi împărțite în două specii distincte, impresii și idei. Diferența dintre acestea rezidă în cât de multă intensitate și vivacitate au în gândurile noastre și în conștiința noastră. Trăirile spiritului cu cea mai mare intensitate și vivacitate sunt impresii. Acestea sunt senzațiile, pornirile și emoțiile. Ideile sunt imaginile mai șterse ale gândirii și raționamentului. Există două probleme principale cu parafrazele de acest fel. În primul rând, ele sunt produse aproape mecanic, astfel că nu arată că autorul parafrazei a înțeles textul parafrazat. În al doilea rând, întrucât autorul parafrazei nu a reușit să înțeleagă textul într-atât de bine încât să-l exprime cu propriile lui cuvinte, există pericolul ca parafraza sa schimbe din greșeală înțelesul textului parafrazat. În exemplul de mai sus, Hume spune că impresiile „afectează mintea” cu mai multă intensitate și vivacitate decât o fac ideile. Parafraza mea spune că impresiile au mai

12

multă intensitate și vivacitate „în gândurile noastre”. Nu este clar dacă acestea sunt aceleași lucruri. În plus, Hume spune că ideile sunt imagini șterse ale impresiilor, în timp ce parafraza mea spune că ideile sunt imagini șterse ale gândirii. Acestea nu sunt la fel. Așadar, autorul parafrazei pare să nu fi înțeles ce spunea Hume în pasajul original. O modalitate mai bună de a explica ceea ce spune Hume aici ar fi următoarea: Hume spune că există două specii distincte de „trăiri ale spiritului” sau stări mentale, pe care le numește impresii și idei. O impresie este o stare mentală foarte „intensă”, așa cum este impresia senzorială pe care o are cineva atunci când privește un măr roșu. O idee este o stare mentală mai puțin „intensă”, așa cum este ideea pe care o are cineva despre un măr atunci când numai gândește despre acesta, în loc să-l privească. Nu este foarte clar ce înțelege aici Hume prin „intensă”. El ar putea înțelege … Anticiparea obiecțiilor Încercați să anticipați obiecțiile posibile la adresa concepției voastre și să răspundeți la ele. De exemplu, dacă formulați o obiecție la adresa concepției unui filosof, nu presupuneți că el se va recunoaște imediat învins. Imaginați-vă care ar putea fi răspunsul lui. Cum ați trata acest răspuns? Nu vă fie teamă să menționați obiecțiile la propria voastră teză. Este mai bine să veniți voi cu o astfel de obiecție, decât să sperați că cititorul vostru nu se va gândi la ea. Explicați cum credeți că pot fi contracarate sau depășite aceste obiecții. Desigur, cel mai adesea nu există nici o modalitate de a trata toate obiecțiile pe care le-ar putea ridica cineva, așa că încercați să vă concentrați asupra acelor obiecții care par mai puternice sau mai presante. Ce se întâmplă dacă vă blocați? Referatul vostru nu trebuie întotdeauna să furnizeze o soluție categorică la o problemă sau un răspuns da sau nu direct la o întrebare. Multe articole filosofice excelente nu oferă răspunsuri da sau nu directe. Uneori, în astfel de articole se argumentează că întrebarea trebuie să fie clarificată sau că trebuie ridicate unele întrebări suplimentare. Uneori se argumentează că anumite supoziții ale întrebării trebuie să fie contestate. Alteori se argumentează că anumite răspunsuri la întrebări sunt prea simple, în sensul că nu funcționează. Așadar, dacă aceste articole au dreptate, problema va fi mai greu de rezolvat decât am fi putut crede inițial. Toate acestea sunt rezultate filosofice valoroase și importante. Așadar, este în regulă să formulați întrebări și să ridicați probleme în referatele voastre, chiar dacă nu puteți furniza răspunsuri satisfăcătoare la toate. Puteți

13

lăsa unele întrebări fără răspuns la sfârșitul referatului. Dar faceți în așa fel încât cititorului să-i fie clar că ați lăsat într-adins astfel de întrebări fără răspuns. Și trebuie să spuneți ceva despre felul în care ar trebui răspuns la întrebare și despre ceea ce face ca întrebarea să fie interesantă și relevantă subiectului pe care îl discutați. Dacă vă este neclar ceva din concepția pe care o examinați, nu treceți asta sub tăcere. Acordați atenție neclarității. Sugerați mai multe moduri diferite de a înțelege concepția. Explicați de ce nu este clar care dintre aceste interpretări este cea corectă. Dacă evaluați două poziții și, după o examinare atentă, apreciați că nu vă puteți decide între cele două, totul e în regulă. Este perfect în regulă să spuneți că punctele lor tari și punctele lor slabe par a fi în linii mari la fel de echilibrate. Rețineți însă că și aceasta este o pretenție care cere o explicație și o apărare întemeiată, ca orice altă pretenție. Trebuie să încercați să furnizați temeiuri pentru această pretenție în așa fel încât acestea să fie apreciate ca fiind convingătoare de către cineva care nu a gândit deja că cele două poziții sunt la fel de echilibrate. Uneori, în timp ce redactați, vă veți da seama că argumentele voastre nu sunt pe atât de bune pe cât ați gândit inițial că sunt. Puteți să veniți cu unele obiecții la adresa concepției voastre la care nu aveți un răspuns satisfăcător. Nu intrați în panică. Dacă este vreo problemă cu argumentul vostru pe care nu ați putut-o rezolva, încercați să vă dați seama de ce nu ați putut-o rezolva. Este în regulă să vă modificați teza în așa fel încât să o puteți apăra. De exemplu, în loc să redactați un referat care furnizează o apărare pe deplin solidă a concepției P, puteți să vă schimbați tactica și să redactați un referat care să conțină ceva de genul: O concepție filosofică spune că P. Aceasta este o concepție filosofică plauzibilă din următoarele motive: … Cu toate acestea, există unele temeiuri pentru a pune la îndoială că P. Unul dintre aceste temeiuri este X. X pune o problemă pentru concepția că P, deoarece … Nu este clar modul în care susținătorul concepției că P poate răspunde acestei obiecții. Sau puteți redacta un referat care să conțină ceva de genul: Un argument pentru P este „Argumentul Conjuncției”, care decurge după cum urmează … La prima vedere, acesta este un argument foarte interesant. Cu toate acestea, argumentul este defectuos, din următoarele motive … Se poate încerca remedierea argumentului prin … Dar aceste remedieri nu vor funcționa, deoarece … Ca atare, conchid că Argumentul Conjuncției nu reușește în a stabili P.

14

A scrie lucruri de acest gen nu înseamnă că v-ați „predat” opoziției. La urma urmelor, nici unul dintre aceste lucruri nu vă angajează la concepția conform căreia non-P. ele nu sunt decât relatări oneste ale faptului că este dificil să se găsească un argument concludent pentru P. Cu toate acestea, P ar putea fi adevărată.

3. Rescrieți și continuați să rescrieți Acum ați redactat un bruion complet de referat. Lăsați bruionul la o parte pentru o zi sau două. Apoi reveniți la bruion și recitiți-l. Pe măsură ce recitiți fiecare enunț, spunețivă vouă înșivă lucruri de genul: „Are într-adevăr sens?” „Asta e total neclar!” „Asta sună pretențios.” „Ce înseamnă asta?” „Care este legătura dintre aceste două enunțuri?” „Mă repet pe mine însumi aici?” și așa mai departe. Asigurați-vă că fiecare enunț din bruionul vostru face o treabă utilă. Dacă nu acesta este cazul, eliminați enunțul respectiv, chiar dacă sună frumos. Nu trebuie să introduceți niciodată subiecte în referatul vostru, dacă nu sunt importante pentru argumentul vostru principal și dacă nu aveți suficient spațiu pentru a-l explica efectiv. Dacă nu sunteți mulțumiți cu unele enunțuri din bruionul vostru, întrebați-vă de ce vă supără. Se poate întâmpla să nu înțelegeți de fapt ceea ce ați încercat să spuneți sau să nu credeți realmente acel enunț. Asigurați-vă că enunțurile voastre spun exact ceea ce vreți să spună. De exemplu, să presupunem că scrieți „Avortul este același lucru cu crima”. Asta este ceea ce înțelegeți realmente? Așadar, atunci când Oswald l-a asasinat pe J. F. Kennedy, asta a fost același lucru cu a-l avorta pe J. F. Kennedy? Sau înțelegeți ceva diferit? Poate că înțelegeți că avortul este o formă de crimă. Într-o conversație obișnuită, vă puteți aștepta ca interlocutorii voștri să-și dea seama ce vreți să spuneți. Dar nu trebuie să scrieți în acest fel. Chiar dacă profesorul vostru poate să-și dea seama ce ați înțeles, este un mod greșit de a scrie. În proza filosofică trebuie să vă asigurați că spuneți exact ceea ce vreți să spuneți. De asemenea, acordați atenție structurii bruionului vostru. Atunci când revizuiți un bruion, este mult mai important să lucrați asupra structurii bruionului și a clarității sale globale, decât să corectați un cuvânt sau o expresie pe ici pe colo. Asigurați-vă că cititorul vostru poate să-și dea seama care este subiectul fiecărui paragraf din referat. Nu este suficient ca voi să știți care sunt acele subiecte. Asta trebuie să fie evident pentru cititorul vostru, chiar și pentru un cititor leneș, prost și rău.

15

Dacă se poate, prezentați bruionul vostru prietenilor sau colegilor de grupă și strângeți comentariile și sfaturile lor. Vă încurajez să faceți asta. Înțeleg prietenii voștri ceea ce spuneți? Există părți ale bruionului vostru care le sunt neclare sau confuze? Dacă prietenii voștri nu înțeleg ceva din ce ați scris, atunci nici cel ce vă va evalua referatul nu va putea să înțeleagă. Paragrafele și argumentele voastre pot fi perfect clare pentru voi, dar pot să nu aibă nici un sens pentru altcineva. O altă modalitate bună pentru a verifica bruionul vostru constă din a-l citi cu glas tare. Aceasta vă va ajuta să vă dați seama dacă totul are sens. Voi puteți să știți ce vreți să spuneți, dar asta poate să nu fie ceea ce ați scris de fapt. Citirea referatului cu voce tare vă poate ajuta să observați goluri în raționamentele voastre, digresiuni și proză neclară. Ar trebui să contați pe mai multe redactări ale bruionului vostru. Cel puțin 3 sau 4!!! Referatul vostru se va îmbunătăți cu fiecare revizie.

Unele chestiuni minore Începutul referatului Nu începeți cu un enunț de genul „De-a lungul veacurilor, omenirea a meditat asupra problemei …” Nu este nevoie să încălziți tema voastră. Trebuie să treceți direct la subiect odată cu primul enunț. De asemenea, nu începeți cu un enunț de genul „Dicționarul Explicativ X definește sufletul ca fiind …” Dicționarele explicative nu sunt bune autorități filosofice. Ele înregistrează modul în care cuvintele sunt folosite în discursul obișnuit. Multe dintre aceste cuvinte au înțelesuri specializate diferite în filosofie. Gramatica (…)3 Lecturi secundare Pentru cele mai multe cursuri, am adus la bibliotecă unele articole și cărți pentru lecturi suplimentare. Acestea sunt opționale și sunt destinate studiului individual. Nu ar trebui să folosiți [direct] aceste lecturi secundare atunci când vă redactați referatele. Scopul acestor referate este acela de a vă învăța cum să analizați un argument filosofic și să prezentați propriile voastre argumente pentru sau împotriva unei concluzii. Argumentele pe care le considerăm la curs și semi-

3

Considerațiile autorului se referă aici la particularități ale gramaticii limbii engleze, fără aplicabilitate la limba română.

16

nar sunt suficient de grele pentru a merita prin ele însele întreaga voastră atenție.4 Puteți să redactați referatul ca un dialog sau o poveste? Nu. Făcute așa cum trebuie, aceste forme de scrieri filosofice pot fi foarte eficiente. De aceea, putem prezenta uneori la curs sau la seminar unele dialoguri și povestiri. Dar aceste forme de scrieri filosofice sunt extrem de dificil de făcut așa cum trebuie. Ele îl tentează pe autor să fie imprecis și să folosească metafore neclare. Trebuie să stăpâniți stilul obișnuit de scriere filosofică, înainte de a face o treabă bună cu aceste forme mult mai dificile. Chestiuni tehnice Străduiți-vă să faceți în așa fel încât referatele voastre să fie mai restrânse sau egale ca dimensiune cu numărul de pagini recomandat. Referatele mai lungi sunt în mod tipic mult prea ambițioase sau plictisitoare sau pline de digresiuni. Nota voastră va avea de suferit, dacă referatul vostru are aceste defecte. Ca atare, este important să vă întrebați: Care sunt cele mai importante lucruri pe care le aveți de spus? Ce poate fi lăsat la o parte? Referatele voastre nu trebuie să fie nici prea scurte! Nu întrerupeți brusc un argument. Dacă tema referatului vostru pune anumite probleme, asigurați-vă că ați răspuns sau că v-ați referit la fiecare dintre aceste probleme. [Vă rugăm să vă tehnoredactați referatele în Word, cu font 12, Times New Roman sau Cambria, la 1 rând, cu margini de 2,5 cm. Se vor folosi semnele diacritice specifice alfabetului limbii române, precum și normele ortografice, ortoepice și de punctuație în vigoare]5. Notele se vor insera la subsol (nu la sfârșitul referatului) și se inserează automat (References – Insert Footnote). Preferăm să primim referatele îndosariate în dosare de plastic cu șină sau pur și simplu capsate. Nu folosiți în nici un caz folii de protecție din plastic! Nu uitați să vă treceți pe prima pagină a referatului numele, prenumele și grupa! Și nu ne aduceți singurul exemplar pe care îl dețineți! (Ar trebui ca aceste lucruri să fie evidente, dar se pare că nu este așa.)

Cum veți fi evaluați Veți fi evaluați în conformitate cu următoarele criterii de bază:

Aceste precizări nu se referă la lecturile recomandate în cadrul seminariilor sau al activităților tutoriale. 5 Aceste recomandări sunt adaptate normelor de tehnoredactare specifice lucrărilor în limba română. Subliniez că nu vom lua în considerare nici un referat tehnoredactat fără diacritice.

4

17

1. Cât de bine ați înțeles subiectele despre care ați scris? 2. Cât de bune sunt argumentele pe care le-ați oferit? 3. Referatul vostru este clar și bine organizat? Nu vom judeca referatele voastre apreciind dacă suntem sau nu de acord cu concluzia referatului. Dar nu vom avea nici un fel de problemă atunci când vom judeca dacă ați făcut o treabă bună în felul în care ați argumentat pentru concluzia voastră. Mai precis, vom pune întrebări de felul următor: o Ați enunțat clar ceea ce ați încercat să realizați în referatul vostru? Este clar pentru cititorul vostru care este teza voastră principală? o Ați formulat argumente în sprijinul pretențiilor pe care le-ați avansat? Este clar pentru cititorul vostru care sunt aceste argumente? o Este clară structura argumentului vostru? De exemplu, este clar care din părțile argumentului vostru sunt descriptive și care sunt propriile voastre contribuții pozitive? o Proza voastră este clară, ușor de citit și ușor de înțeles? o Ați ilustrat pretențiile voastre cu exemple bune? Ați explicat noțiunile voastre centrale? Ați spus exact ceea ce ați intenționat să spuneți? o Ați prezentat alte concepții filosofice corect și caritabil?
Comentariu:

Comentariile pe care le-am făcut cel mai adesea asupra referatelor studenților sunt acestea: • • • „Explică această pretenție” sau „Ce înțelegi prin asta?” sau „Nu înțeleg ce spui aici” „Acest pasaj este neclar (sau stângaci sau altminteri greu de citit)”, „Prea complicat”, „Prea greu de urmărit”, „Simplifică-l” „De ce crezi asta?”, „Aceasta cere un temei mai bun”, „De ce ar trebui să credem aceasta?”, „Explică de ce ceea ce spui este un temei pentru a crede că P”, „Explică de ce aceasta rezultă din ceea ce ai spus mai înainte” „Nu este realmente relevant” „Dai un exemplu?”

• •

18

Încercați să anticipați aceste comentarii și să evitați solicitarea lor! Referatul vostru trebuie să întreprindă o muncă filosofică Un gen de pretenție care este adesea întâlnită în referatele la filosofie ale studenților decurge după cum urmează: Filosoful X presupune A și de aici argumentează pentru pretenția că B. Pretenția B îmi pare a fi neatrăgătoare. Filosoful X pur și simplu presupune A și nu aduce nici un argument pentru A. Nu cred că este adevărat A. Prin urmare, pot pur și simplu să resping A și astfel să evit B. Această linie de gândire poate foarte bine să fie corectă, după cum studentul poate foarte bine să aibă dreptate atunci când susține că ar fi trebuit ca filosoful X să fi adus mai multe argumente pentru A. Dar în acest fel, studentul nu este conectat la concepția filosofului X într-un mod interesant. Studentul nu a întreprins multă muncă filosofică. Era clar de la bun început că filosoful X a presupus A, precum și că, dacă nu doriți voi înșivă să faceți această supoziție, nu sunteți forțați să acceptați concluzia lui X. Dacă asta este tot ce ați făcut în referatul vostru, acesta nu va fi un referat bun și va primi o notă mică, chiar dacă este bine scris. Iată câteva lucruri mai interesante pe care studentul nostru le-ar fi putut face în referatul său. El ar fi putut argumenta că, la urma urmelor, B nu decurge din A. Sau ar fi putut prezenta temeiuri pentru a considera că pretenția A este falsă. Sau ar fi putut argumenta că asumarea pretenției A este o mișcare ilegitimă de făcut într-o discuție despre problema dacă B este adevărată. Sau altceva de genul acesta. Toate acestea ar fi fost modalități mult mai interesante și convingătoare de a se fi conectat la concepția filosofului X. Răspunsul la comentarii din partea mea sau a asistentului/tutorelui vostru Atunci când aveți ocazia să rescrieți un referat deja evaluat de noi, nu uitați următoarele. Referatele refăcute trebuie să treacă dincolo de erorile și problemele particulare pe care vi le-am indicat. Dacă ați obținut o notă mai mică decât 8-96, atunci referatul vostru a fost în general dificil de citit, a fost dificil de văzut care au fost argumentele voastre și care ar fi urmat să fie structura referatului vostru și așa mai departe. Puteți să corectați aceste genuri de deficiențe rescriind referatul din temelii. (Începeți cu o fereastră nouă în procesorul vostru de text.) Folosiți referatul vostru și comentariile pe care le-ați primit pentru a redacta o nouă schiță și începeți de acolo.
6

Adaptat după sistemul de notare din România.

19

Rețineți că atunci când eu sau asistentul/tutorele vostru evaluăm un referat rescris, putem uneori să observăm în părțile rămase nemodificate ele referatului vostru unele puncte slabe pe care nu le-am remarcat prima dată. Sau poate că acele puncte slabe ne vor fi afectat impresia noastră globală asupra referatului, iar noi pur și simplu nu am formulat nici o recomandare specifică privind remedierea acestora. Așa că acesta este un alt motiv pentru care ar trebui să încercați să îmbunătățiți întregul referat, nu numai doar acele pasaje asupra cărora am făcut comentarii. Este posibil să îmbunătățești un referat fără să-l îmbunătățești într-atât încât să-l ridici la un nivel superior de notare. Se întâmplă uneori și așa. Dar eu cred că voi veți face mai mult decât atât. Cel mai adesea, nu veți avea ocazia să rescrieți referatele voastre după ce ele vor fi evaluate. Așa că trebuie să învățați să redactați un bruion, să examinați bruionul și să revizuiți și să rescrieți referatul vostru înainte de a-l preda spre evaluare.

Addenda traducătorului Dragii mei studenți, nu știu în ce măsură veți respecta excelentele îndrumări ale profesorului Pryor. Vreau, totuși, să rețineți următoarele echivalențe aproximative (și caritabile): • • • • • • dacă le veți respecta 100%, voi aprecia că referatul vostru este excelent; dacă le veți respecta circa 80%, voi aprecia că referatul vostru este foarte bun; dacă le veți respecta circa 60%, voi aprecia că referatul vostru este bun; dacă le veți respecta circa 40%, voi aprecia că referatul vostru este acceptabil; dacă le veți respecta circa 20%, voi aprecia că referatul vostru este slab; dacă le veți respecta circa 10%, voi aprecia că referatul vostru este foarte slab, dar vă voi mai da o șansă.

Dar dacă veți copia de pe internet sau din altă sursă un material pe care mi-l veți prezenta drept referatul vostru, voi fi foarte dezamăgit, și vă voi pica!!!

20…...

Similar Documents

Free Essay

Referat

...Pe drumurile de munte din zona Ciunget, lângă Voineasa, sunteţi oaspetele naturii neatinse. Complexul cabanier Petrimanu este „cartierul general“ pentru turiştii care poposesc în zonă. De aici, potecile de munte se răsfiră, ca într-un evantai, în toate direcţiile. ŞTIRI PE ACEEAŞI TEMĂ China Gezhouba, care a construit cea mai mare hidrocentrală din lume, ... GALERIE FOTO Cel de-al treilea vârf din Africa, accesibil datorită uno... Harta Randamentului Politic, un studiu despre prezenţa parlamentarilor... PUBLICITATE Apartamente noi finalizate www.promotiegreenfield.ro Vrei discount 80% pt un apartament in Greenfield? Cumpara in aprilie! Până la indicatorul care arată intrarea pe Valea Latoriţei rămâne în urmă Valea Lotrului, cu cetele de copiii care aşteaptă în staţiile de autobuz ca să ajungă în satele răsfirate pe crestele munţilor. Pe DN 7A (Brezoi-Voineasa-Petroşani) trec căruţe pline cu fân, dar şi maşini încărcate cu buşteni care alimentează făbricuţele de prelucrare a lemnului. Ajunşi în Malaia, unde Latoriţa se varsă în Lotru, daţi de un indicator care vă arată drumul spre satul Ciunget (cunoscut şi sub numele Ciungetu) şi porniţi în amonte pe firul apei. Citiţi şi: VIDEO Colţ de rai: Prejmer, „satul cu 1.000 de izvoare“ VIDEO Colţ de rai: Cu drag, din  Valea Drăganului După ce treceţi de hidrocentrala Ciunget, intraţi în inima cheilor. Drumul pe care urca anevoios maşina se îngustează, iar în curbele strânse trebuie să încetiniţi şi să claxonaţi pentru că oricând vă......

Words: 3006 - Pages: 13

Free Essay

Peter Seeberg Firbenets Lille Glædessang

...Peter Seeberg: Firbenets lille glædessang (1974) Referat: Det handler om et lille firben, der ligger og soler sig i en kalkrevne udenfor Lourmarin. Den ligger bare og hygger sig – amor fati. På et tidspunkt indtræffer der dog en fare i form af en kølig skygge med et skarpt øje (nok en fugl - falkeblik). Firbenet vælger derfor at accelere og stikke af ind i en mørk grotte. Inde i grotten mærker den, hvor kort den er blevet efter, at den har tabt sin hale. Efter noget tid vælger den at gå ud af grotten igen, og falder så ned i noget græs. Langt senere ligger den igen i sin kalkrevne og slikker sol. Dens hale er nu ved at vokse ud igen – og til sidst er dens hale vokset endnu større og slingrede nu med, når den løber. Fortolkning: Livets skæbne – på den måde, at firbenet er et truet dyr i form af sin lille størrelse, men overlever alligevel via de egenskaber den har fået af Gud. Evnen til at ”tabe” sin hale, når den er i farlige situationer. Karakteristik: Det er lille, hurtig. Forsigtig, især efter den farlige situation. Tålmodigt, da den venter lang tid inden, den tør begive sig ud igen. Livsnyder, ligesom folk der camperer. Det kan tolkes som, at den er taknemmelig for sit liv: ”Varme var stenene, varmt var dens hjerte.” Den nyder livet (passer på Seeberg, der er meget optaget af livet på jorden, og ikke det hinsidige liv). Fase et: nyder livet, den er lykkelig ""varm var stenen, og var varm var dens hjerte" Fase to: Faren er indtruffet, firbenet er i hulen,......

Words: 312 - Pages: 2

Free Essay

Jane Jacobs

...Schriftliche Ausarbeitung des Referats Inhaltsverzeichnis Verlust und Wiederentdeckung 1. Text: Jacobs, Jane: „Tod und Leben großer amerikanischer Städte“ -> Flora Haasis -> bitte als „Städtebau I“ anrechnen 1.1 Jane Jacobs und ihre Streitschrift Vier Bedingungen „Tod und Leben großer amerikanischer Städte“ 1.2 „Die Notwendigkeit gemischter primärer Nutzung“ „Die Notwendigkeit kurzer Baublocks“ „Die Notwenigkeit alter Gebäude“ „Die Notwendigkeit einer Bevölkerungskonzentration“ Alexander Mitscherlich Andreas Feldtkeller 1.3 Stadtkritiker bis heute 1.4 1.5 Reaktion in der Nachbesprechung Quellenangaben 1 1. Jane Jacobs und ihre Streitschrift „Tod und Leben großer amerikanischer Städte“ Die Amerikanerin wurde 1916 in Scranton/Pennsylvania geboren. Sie war Schriftstellerin, Stadtkritikerin und Psychoanalytikerin, jedoch keine Architektin. Jane Jacobs galt als eine der bekanntesten Kritiker gegen die Stadtplanungsideen der Moderne. Damals hielt man sowohl die Architektur der Gartenstadt als auch die der „ cité radieuse“ von Le Corbusier für ideal. Das Ziel war eine Trennung der Nutzungsbereiche Wohnen, Arbeiten und Freizeit. Die Analytikerin kritisierte neben der Bauweise vor allem das Vorgehen der Stadtplaner in den 40er Jahren. Durch eine undifferenzierte Flächensanierung, genannt „urban renewal“, wurden problematische Stadtviertel und Slums beseitigt, die gewachsenen Strukturen zerstört und die Bewohner in alle Richtungen zerstreut, um......

Words: 2141 - Pages: 9

Free Essay

De Overeenkomst Tussen Heipalen En Assumpties

... Op 9 augustus 2007 kondigde BNP Paribas aan dat het drie fondsen plotsklaps bevroor(Kingsley,2012). Een indicatie dat deze organisatie niet meer wist hoe men de complexe activa moest waarderen. Dit was geen reden voor de crisis, enkel de druppel die de emmer deed overlopen. Volgens veel economen zijn complexe wiskundige modellen een van de fundamentele problemen van de crisis. Het dubbelzinnige hieraan is dat dit fundamentele probleem zelf echter ook een fundamenteel probleem heeft, het rationalisme genaamd. Het rationalisme is een epistemologie die vanuit de ratio beredeneert met behulp van de wiskunde. Deze filosofie van Descartes wordt gezien als basis van de moderne wetenschap. Paul wilmot, een erkende quant, legt uit dat economen zichzelf tegenwoordig als wetenschappers zien en wetten maken. Deze ‘’wetenschappers’’ baseren hun wetten op de moderne filosofie van Deschartes, rationalisme. Alhoewel er voordelen zijn van het gebruik van de wiskunde met betrekking tot financiele markten, zijn er ook een aantal zwaktes die inherent zijn aan het rationalisme. Een van die zwaktes is dat het rationalisme geen rekening houdt met ervaring. Alles moet logisch beredeneert worden door de ratio, er zijn echter filosofen die beweren dat je ratio tot stand is gekomen door de ervaring in het leven. Een andere grote zwakte van het rationalisme is dat het assumpties met zich meebrengt. Men kan nooit blanco ergens in staan. Deze assumpties vormen een probleem, want bij wiskundige......

Words: 653 - Pages: 3

Free Essay

Sada

...substantivului în limba engleză 2. Comparaţia adjectivului în limba engleză 3. Verbele modale în limba engleză 4. Rolul monarhiei în Marea Britanie 5. Richard Inimă de Leu 6. Legenda lui Robin Hood 2. Dimensiunea referatului. Un referat trebuie să aibă aproximativ 7-10 pagini format A4, cu textul în Times New Roman, corp 12, la 1,5 rânduri. Setarea paginii: 2,5 cm peste tot. Titlurile ?i subtitlurile se scriu cu caracter 16 Bold.• LIMBA ENGLEZĂ- Lect.univ.drd. Simona LEBĂDĂ - După tematica : 1. Numărul substantivului în limba engleză 2. Comparaţia adjectivului în limba engleză 3. Verbele modale în limba engleză 4. Rolul monarhiei în Marea Britanie 5. Richard Inimă de Leu 6. Legenda lui Robin Hood 2. Dimensiunea referatului. Un referat trebuie să aibă aproximativ 7-10 pagini format A4, cu textul în Times New Roman, corp 12, la 1,5 rânduri. Setarea paginii: 2,5 cm peste tot. Titlurile ?i subtitlurile se scriu cu caracter 16 Bold.• LIMBA ENGLEZĂ- Lect.univ.drd. Simona LEBĂDĂ - După tematica : 1. Numărul substantivului în limba engleză 2. Comparaţia adjectivului în limba engleză 3. Verbele modale în limba engleză 4. Rolul monarhiei în Marea Britanie 5. Richard Inimă de Leu 6. Legenda lui Robin Hood 2. Dimensiunea referatului. Un referat trebuie să aibă aproximativ 7-10 pagini format A4, cu textul în Times New Roman, corp 12, la 1,5 rânduri. Setarea paginii: 2,5 cm peste tot. Titlurile ?i subtitlurile se scriu cu caracter 16 Bold.• LIMBA ENGLEZĂ-......

Words: 1022 - Pages: 5

Free Essay

Referat

...UPG PLOIEŞTI DEPARTAMENTUL DE ÎNVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ ŞI CU FRECVENŢĂ REDUSĂ PLANIFICAREA ACTIVITĂŢILOR LA IEDM, Semestrul II, 2010 – 2011 |Data planificată |Anul III – 2 gr / 3 sgr. | |Săpt |Zi/dată |Orele |Grupa 12 |Grupa 11 | |1 |V |15,20-|UTILAJE PETROLIERE (2P) |PROCESE DE PREL(2AA) | | |4 III |17,00 |S. PAREPA CI |M. NEACŞU EI3 | | | |17,10-|UTILAJE PETROLIERE (2P) |PROCESE DE PREL(2AA) | | | |18,50 |S. PAREPA CI |M. NEACŞU EI3 | | |S |8,00- |PROCESE DE PREL(2AA) |MAŞINI HIDR. (2AA) |UTILAJE PETROLIERE (2P) | | |5 III |9,40 |M. NEACŞU EI3 |C. ENE Ed8 |S. PAREPA CI | | | |9,50- |PROCESE DE PREL(2AA) |MAŞINI HIDR. (2AA) |UTILAJE PETROLIERE (2P) | | | |11,30 |M. NEACŞU EI3 |C. ENE Ed8 |S. PAREPA ...

Words: 2036 - Pages: 9

Free Essay

Managementul Strategic in Sectorul Public

...MANAGEMENTUL STRATEGIC IN SECTORUL PUBLIC Institutia Publica: Universitatea Babes-Bolyai-Cluj REFERAT Masterand: INSTITUTIA PUBLICA: Universitatea Babes-Bolyai – Cluj 1. Prezentare Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB) este una din cele mai prestigioase instituţii de învăţământ superior de stat din Romania, continuatoarea tradiţiei Universităţii din Cluj, înfiinţată în anul 1581. Din punctul de vedere al numărului de studenţi, precum şi al diversităţii specialităţilor oferite, este una dintre cele mai importante universităţi din România. Universitatea poartă din 1959 numele a doi renumiţi oameni de ştiinţă: bacteriologul român Victor Babeş şi matematicianul maghiar János Bolyai. În topul Quacquarelli Symonds (cunoscut prin The Times Higher Education Supplement), Universitatea Babeş-Bolyai ocupa în 2009 locul 601+, aflându-se astfel printre cele mai bune 1000 universităţi din lume. Este a doua poziţie a unei universităţi româneşti în topul QS, fiind precedată de Universitatea din Bucureşti pe locul 501-600. Pe de altă parte Universitatea Babeş-Bolyai ocupă locul întâi în ţară în ceea ce priveste cercetarea ştiinţifică ( Raportul CNCSIS 2010) şi locul întâi în ţară în ceea ce priveşte calitatea ofertei educaţionale. UBB este o instituţie publică de învăţământ superior a cărei misiune este să promoveze şi să susţină în comunitatea locală, regională, naţională şi internaţională dezvoltarea unor componente culturale......

Words: 8789 - Pages: 36

Premium Essay

Surveillance - Texts

...Stillads til skrivning af engelsk essay (short story analysis) Lay-out: Husk sidehoved med navn, klasse, dato, sideantal og opgavens titel Skriv i Times New Roman, punktstørrelse 12 (overskriften i punktstørrelse 16). Skriv én lang sammenhængende tekst med struktur som beskrevet neden for. Brug ”Tools” (Contexts p. 245); fagtermer er meget vigtige! Man må ikke skrive et referat. Brug ”quotations”, når du påstår noget. Husk at ”pakke dem ind”. Introduction: Find et centralt citat på 1-1,5 linjer og skriv det som start på essayet. Skriv så: ”This quotation goes to the core of XXX’s short story “XXX” from XX, as it centres around the theme of…./as it focuses on …….” Skriv dernæst gerne et par linjer – gerne fokuseret som et spørgsmål, der breder emnet ud, f.eks: How do people react when they XXX? Eller: What do people do when they suddenly XXX? First paragraph: Start evt med: I would argue that the main character in this story is XXX because XXX. Describe the main character and his/her life Is he/she a static or a dynamic character? Why? Find a quotation that underlines your point and comment on it. The relationship between XXX and XXX is highly central, as … Second paragraph: Start evt. med: The story is told from XXX’s point of view, as can be seen on page X ll. XXX. The effect of this particular point of view is that the reader XXXX (can easily relate to/feels distanced/XXX) Find a quotation that underlines your point and comment on it. The......

Words: 449 - Pages: 2

Free Essay

Filosofie

...om op basis van de empirische ervaringen en resultaten uit het verleden voorspellingen te maken voor de toekomst. Deze voorspellingen blijken niet altijd juist te zijn waardoor ook dit principe in twijfel kan worden genomen. Het moge duidelijk zijn dat er vanuit meerdere invalshoeken naar de rationele keuzetheorie gekeken kan worden. Om een huidige status van deze theorie te beschrijven wordt er daarom gebruik gemaakt van een falsificatiecriterium zoals Karl Raimund Popper (19021994) deze in zijn filosofische gedachtegang oppakt. Hij is namelijk niet opzoek naar een criterium voor de waarheid van een theorie, maar naar de wetenschappelijke status van een theorie. Popper bedacht de term van “kritisch rationalisme” om zijn eigen filosofie te kenmerken. Popper was een tegenstander van het klassieke empirisme en gaf aan dat wetenschappelijke theorieën universeel van aard zijn en op basis daarvan alleen indirect getoetst kunnen worden. Zodoende kan de volgende afbeelding worden geschetst, met daarbij ook de stappen waarmee Popper theorieën toetst (Stanford Encyclopedia, 2013): Popper toetst een theorie op basis van 3 stappen: 1. Toetsen aan de hand van een singuliere uitspraak, de basiszin. 2. De basiszin kan in tegenspraak zijn met een reeds bestaande theorie. Daarmee kan de basiszin een potentiële falsificator zijn. 3. Wanneer de falsificator fundamenteel correct blijkt, wordt de basiszin weerlegd. 2 Om de status van de rationele keuzetheorie te......

Words: 1406 - Pages: 6

Free Essay

Referat

...BĂLAN ANAMARIA-VIORICA MASTERAT: Studii Moderne, Anul II CURS: Industrializarea Rusiei (1700-1861) ROLUL TRADIŢIEI ÎN CONSTRUCŢIA MODERNITĂŢII RUSE * POLITICA DE MODERNIZARE PETROVIANĂ – Motto: Tradiţia este o comuniune cu misterul istoriei. Nikolai Alexandrovich Berdyaev Care este rolul tradiţiei în construcţia modernităţii ruse? În ce măsură tradiţia a influenţat procesul de modernizare în timpul lui Petru cel Mare? Care sunt factorii care au contribuit la ascensiunea statului petrovian şi la deschiderea acestuia către modernitate (la sfârşitul secolului al XVIII-lea)? Sunt întrebări care stau la baza oricărui demers ştiinţific privind istoria Rusiei în perioada 1700-1861. Nu se poate vorbi de construcţia modernităţii ruse fără a se avea în vedere rolul important jucat de tradiţie în procesul modernizării. Tradiţia nu este, în nici un fel, contrară modernităţii, ci, dimpotrivă, o completează. Deşi cei doi termeni (tradiţie – progres/ modernitate) sunt aparent antinomici, în ceea ce priveşte cazul rus, ei dezvoltă un raport de interdependenţă. În susţinerea acestui punct de vedere vine şi afirmaţia politologului român Alexandru Papacostea: Progresul nu se realizează prin......

Words: 1160 - Pages: 5

Free Essay

Myggestik

...Indledning, resumé og referat, af ”Myggestik” ____________________________________________________________________________________________________________ 1) Indledning: Novellen, ”Myggestik” er blevet skrevet i år 2006, af Naja Marie Aidt, og er fra novellesamlingen ”Bavien”. Aidt er en kendt forfatter og digter, og mest kendt for sine børnebøger, romaner og noveller. Novellen handler om en mand, hvis navn ikke bliver nævnt i teksten. - Han lever det gode liv i starten, men senere hen bliver det stille og roligt ødelagt for ham, da han bliver stukket af en myg. Han bliver voldsomt syg, og det fører så til, at han får det værre igennem tiden. Novellen er meget realistisk, og miljøet i novellen er nutidigt og genkendeligt for læseren. Læseren kan på en måde relatere til hans problemer, da vi selv kan komme ud for uheldige byture, og nedture i livet. Men hvad sker der rent faktisk, når alt ser ud til at være perfekt for ham, men hurtigt kan blive ødelagt i et sekund? 2) Resumé: Novellen handler om en mand, hvis liv går i forfald. Han lever et tjekket liv i storbyen, hvor han har et godt forhold med sin søster, og alt ser tilsyneladende ud til han har det perfekt. Han kommer hjem med scorede kvinder. Hovedpersonen bliver en dag stukket af en myg på ballen, senere hen bliver det meget slemt for ham, da han får det værre, og myggestikket udvikler sig til en slem infektion. Det viser sig senere hen, at myggestikket ikke længere er et myggestik men noget meget værre,......

Words: 547 - Pages: 3

Free Essay

Dualism

...Wijsgerige antropologie Wijsgerige antropologie is het onderdeel van de filosofie dat het wezen van de mensen onderzoekt. Men probeert daarbij antwoorden te formuleren op vragen over onder meer • de verhouding tussen lichaam en geest, • het onderscheid tussen mensen en dieren, • de verschillen tussen mannen en vrouwen, • de opvatting van (geestes)ziekte en (geestelijke) gezondheid, • de invloed van erfelijkheid en opvoeding (nature – nurture), • de ontwikkeling van kind tot volwassene, • de wisselwerking tussen individu en samenleving en • de grens tussen rationaliteit en het onderbewuste. Behalve wijsgerige antropologie bestaan er buiten de filosofie ook de studies van de culturele antropologie en de fysische antropologie. Culturele antropologie noemt men ook wel de sociologie van de niet-westerse volkeren. Bij de culturele antropologie bestudeert men de manier waarop tradities en gebruiken functioneren binnen samenlevingen. Bij de fysische antropologie bestudeert men de ontwikkeling en de werking van het menselijk lichaam. Hoewel de wijsgerige antropologie nadrukkelijk een onderdeel vormt van de filosofie en zij haar eigen argumentatieve methoden hanteert, zijn de bevindingen van de culturele en de fysische antropologie soms wel degelijk relevant voor de wijsgerige antropologie. Zo hebben bijvoorbeeld de theorieën over primitieve beschavingen van Lévi-Strauss en de evolutietheorie van Darwin een diepgaande invloed uitgeoefend op de manier waarop...

Words: 6503 - Pages: 27

Free Essay

Mahatma Gandhi Referat

...Gandhi – oder die große Seele Indiens Einleitung: ->Folie ; - Entscheidendes Erlebnis -> Überlegung tue ich was gegen Diskriminierung oder nicht? Fakten: -wurde am 2. Oktober 1869 in Probandar im indischen Staat Gujarat geboren (-> Blatt) - Richtiger / Eigentlicher Name : Mohandas Karamchand Gandhi - Wohlhabende Eltern -> Kaufleute -> fromme Hindus - 13 Jahre: Heirat mit Kasturbai Nakanji -19 Jahre : Jura Studium in London, +Studium der einzelnen Religion, insbesondere der Bergpredigt aber Ausschluss aus der Kaste (Art System das in Indien herrscht; bestimmt z.B. wenn man heiratet, Rassenzugehörigkeit, Religion usw.) - Nach 3 Jahren: Rückkehr nach Indien, nimmt erste Diskriminierungen wahr (in London mehr wie Brite behandelt, jetzt Inder) - Kein Job; Jobangebot in Südafrika (ohne Familie) -> Bezug auf Text Südafrika: erste Diskriminierungen, von Weißen gegen Inder Südafrika: - Für Weiße alle Inder (Farbige) Samies oder Kullies -> nicht ebenbürtig - Beispiele Diskriminierung: Kein Friseur, Kein Turban im Gerichtssaal, 21:00 kein Verlassen des Hauses.. - Einsetzen in Indischen Gemeinde (Versuch äußeres Erscheinungsbild der Inder zu verändern…) - > Rückkehr nach Indien: Schriften über Lage Südafrika ( Dreipfundsteuer -> nur Arbeitsvertrag wenn Aufenthaltsgenehmigung, keine Rechte, kündigen nur mit 3 Pfund;) - U.a. Bekannt geworden dadurch -> Rückreise Südafrika mit......

Words: 1060 - Pages: 5

Free Essay

Referat in Facebook

...הצעת מחקר 1. נושא העבודה ההאצה בשימוש ברשתות חברתיות הינה תופעה מרתקת, המאפיינת את העידן הטכנולוגי המתפתח במהירות. פייסבוק נוצר בשנת 2004 כרשת חברתית של אוניברסיטת הרווארד בלבד, אך החל משנת 2006 פתח את דלתו גם לציבור הרחב. בדצמבר 2006 מנה פייסבוק 16 מיליון משתמשים, ובדצמבר 2010 מספר המשתמשים הפעילים היה מעל 500 מיליון. לפייסבוק עשויה להיות השפעה מרחיקת לכת על המרקם החברתי, התרבותי, הכלכלי והחינוכי של העולם המודרני. הוא מאפשר תקשורת מסוג חדש, מעצים את יכולתו של הפרט לשתף ולקבל מידע ומהווה זירה למתן שירותים מקוונים בתחום התרבות, הבידור, החינוך והמסחר. כיום, רשת הפייסבוק עדיין נמצאת בתהליכי התהוות, התפתחות והשתנות מואצים מן ההיבטים הטכנולוגיים, התוכניים, מעגלי המשתמשים ודפוסי השימוש לצרכים השונים. רבים מאלו, שיוצרים את התרבות המיוחדת, המתהווה סביב הפייסבוק הינם אנשים צעירים, אנשי "דור הרשת" אשר גדלו לתוך חברה טכנולוגית- דיגיטאלית במאה ה- 21 '. בעבודת מחקר זו, אנסה לעמוד על הצרכים שמתמלאים בעקבות שימוש ברשת הפייסבוק. כמו כן אבחן את דפוסיי השימוש שלהם ברשת הפייסבוק  בעבודה זו בחרתי להתייחס לארבעה תחומים מתוך הספרות המקצועי: * תקשורת בין אישית, קשרים חברתיים ומשפחתיים בכלל. * האינטרנט - התפתחות וחשיבות חברתית. * תקשורת בין אישית וירטואלית באינטרנט בפרט. * מהי רשת חברתית? רשת ה Facebook . עד כאן ההקדמה מיותרת. אנא הורידי אותה 2. שאלת המחקר המנוסחת: מהם הצרכים שמתמלאים עבור בני נוער בעקבות שימוש ברשת החברתית פייסבוק. משתנה תלוי: צורך – חברתי \ אישי \ רגשי. משתנה בלתי תלוי – שימוש בפייסבוק. תיאור המשתנים מיותר. הורידי אותם 2.2 מטרת המחקר העבודה...

Words: 1122 - Pages: 5

Free Essay

Jeppe Paa Bjerget

...blevet skamfuld – og om muligt endnu mere selvopgivende. Nille, hans kone, jages væk af dommeren (baronen i forklædning) fordi hun går for vidt over for Jeppe; måske kommer hun tilbage? Dommeren - ikke baronen - tilbyder Jeppe sin bistand, hvis Nille vil retablere sit hårde regimente. Psykologisk set er der belæg for at den der er blevet undertrykt af andre selv bliver undertrykker. Holberg angiver i Just Justesens Betenkning over Comoedier at plottet er hentet hos den tyske Jakob Bidermann. Henvisning * [1] Gunnar Sivertsen fra Norge har forsket i Jakob Bidermanns fiktive rejseroman Utopia, som Holberg har brugt som inspiration for Jeppe. Sivertsen har i sin disputats fra 2006 påvist at Knud Lyne Rahbeks referat af Utopia kun var delvist rammende. Rahbeks referat er imidlertid af efterfølgende forskere taget for pålydende. * [2] Gunnar Sivertsens disputats: Kilden til Jeppe på Bierget Baronens afsluttende ord Baronen har fået det afsluttende ord og siger: Vi derfor Øvrighed fra Ploven meer ey tage, Giør Bonde til Regent, som udi fordum Dage, Thi gamle Griller hvis man fuldte derudi, Hvert Herredom, maa ske, faldt hen til Tyrannie Et tilsvarende tema findes i Den politiske Kandestøber, hvor det til sidst siges at det er lige så forkert at en kandestøber bliver borgmester, som at en statsmand i hast bliver kandestøber. Hvad mente Holberg? Om dette var præcis hvad Holberg selv mente, kan man i høj grad være i tvivl, og det er ikke sandsynligt at der kan......

Words: 1320 - Pages: 6